     |
|
MANASTIRI
La aceasta sectiune
de pe CD gasiti manastirile ortodoxe din
Romania, structurate pe judete si localizarea lor pe hartile
judetelor. Fiecare manastire este insotita de o scurta descriere (istoric)
si multe dintre ele insotite de imagini. |
 |
|
|
Click pe imagini pentru marire. |
|
|
|
|
Curtea de Arges |
Este manastire de calugari, 10 vietuitori, cu
hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august). Se afla in
orasul Curtea de Arges, jud.Arges, la 36 km NV de Pitesti. Este
ctitorita de Neagoe Basarab (1512-1517). Lacas de inchinaciune
monahala, statutat in sfintirea bisericii (1517), ca de acum
niciodata sa nu mai fie Mitropolie, ci sa fie manastire si
arhimandritie, iar Targovistea sa fie Mitropolie...cum s-a
asezat. Este un monument istoric de mare faima si admiratie.
A fost scaun episcopal intre 1739 si 1748 si dupa 1990 devine
asezamant episcopal si monahal dupa, conlucrand in aceeasi
incinta. Paraclisul cu hramul Sfanta Mucenita Filofteia (7
decembrie), de neam valah, sud-dunarean, de opt veacuri fiind
ocrotitoarea manastirii prin sfintele ei moaste asezate in
Catedrala Episcopala. Este lacas de canonizare, in 16 august
1517, a Sfantului Ierarh Nifon (+1508), Patriarh al
Constantinopolului si Mitropolit al Munteniei (1500?-1505), loc
de asezare a moastelor sale in sicriu de argint, placat cu aur,
trimise la manastirea Dionisiu - Athos, si de pastrare a capului
si a mainii drepte ale Sfantului, primite in dar de Neagoe
Basarab de la calugarii athoniti. Din 1949 au fost trimise ca
odoare la Catedrala Mitropolitana Sfantul Dumitru Craiova.
Detine un sicriu cu parti din moastele Sfantului Serghie, Vach
si Mucenitei Tatiana. A fost loc de refugiu al Sfantului Cuvios
Martir Sofronie de la Cioara, aparator al Ortodoxiei in
Transilvania. Este necropola a Regilor Romaniei. Pe peretii
pronaosului segasesc tablourile Regelui Carol I si al Reginei
Elisabeta si figuri ale domnitorilor romani. Aici se gaseste si
Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de aur de
Regina Elisabeta. Are un atelier de pictura icoane. Detine
arhondaric. |
|
Brancoveanu |
(Sambata
de Sus), este manastire de calugari , 40 vietuitori , cu hramul
Adormirea Maicii Domnului (15 august ) si Izvorul
Tamaduirii ( prima vineri dupa Pasti ). Se afla in comuna
Voila, jud. Brasov, la 30 km S de Fagaras si 11 km SE de orasul
Victoria. A fost ctitorita de Constanin Brancoveanu, pe mosia si
sub protectia sa, inaintea anului 1701. A fost inceputa de
vornicul Preda Brancoveanu in 1657 si apoi continuata si
termirata de domnitorul martir. Ocolita de urgia demolatoare a
generalului Bucow din 1761 datorita protectiei familiei sale, a
fost daramata in 1785 din ordinul guvernului de la Viena,
socotita un focar de neanfrant al Ortodoxiei , cu calugari
schismatici dupa Rednic, in 1769. Se mai pastra inca in 1889
pictura cu arhangheli in marime naturala in altar. Au fost
inincercari nereusite de restaurare de catre calugarita orotdoxa
Maria Borsos din Fagaras la 1817. Ramasa in ruina vreme de 140
ani, a fost restaurata si zugravita sub Mitropolitul Nicolaie
Balan intre 1927 si1936. Biserica a fost resfintita in 1946.
Opera de restaurare integrala , de impodobire si readucere la
chipul original al complexului monastic s-a desavarsit sub
pastoria Mitropolitului Antonie Plamadeala, intre anii 1986 -
1993. Arhitectura este specific brancoveneasca, cu ancadramente
cu bogata ornamentatie in piatra. Are picturi murale interioare
in fresca in stil postbrancovanesc din anul 1766, executate de
zugravii Ionascu, Pana si Mihai, partial pastrate in naos,
sustinuti material de egumenul Visarion si de boierii brasoveni
Nicolaie si Manolache. La biserica si clopotnita din epoca
bracoveneasca pictura originala a fost restaurata si biserica
resfintita in prezenta Patriarhului Constantinopolului,
Bartolomeu I, si a unor inalti membri ai Bisericii Ortodoxe
Romane in 1993. Paraclisul are hramul Sfintii Martiri
Bracoveni (16 august). Manastirea are incinta si anexe noi.
Aici functioneaza o scoala veche de pictura pe sticla, avand o
colectie de peste 500 de icoane vechi, majoritatea pe sticla.
Este un centru de cultura si de mare rezistenta in pastrarea
oranduielilor strabune, fiind considerata cea mai mare, mai
puternica si mai temeinic organizata manastire a Ardealului.
Detine arhondaric. |
|
Voronet |
Este
manastire de calugarite, 6 vietuitoare, cu hramul Sfantul Gheorghe
(23 aprilie). Se afla in localitatea Voronet, in apropierea orasului
Gura Humorului, jud.Suceava, la 5 km SV de Gura Humorului, 36 km E
de Campulung Moldovenesc si 41 km SV de Suceava. Este ctitorie a
Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant
la
1488. A fost redimensionata in 1547 de Mitropolitul Grigorie Roasca.
Arhitectura a stilului moldovenesc al epocii, are decoratiuni si
elemente pe ancadramente de factura gotica. Are picturi murale
originare in fresca, in altar si naos, datorate Mitropolitului
Grigorie Rosca (1547), in pridvor si pe fatade Mitropolitului Teofan
(1550), cu registre neegalate in scena Judecata de Apoi, pe fatada
vestica, Deisis etc., pe fonduri coloristice ale celebrului
albastru de Voronet, atribuite pentru exterior pristavului Marcu.
Are obiecte de valoare: doua icoane de pe vremea Binecredinciosului
Voievod Stefan cel Mare si Sfant, icoane din sec XVII, icoane
praznicale din sec. XVIII. A marcat cultura romaneasca prin
manuscrierea Codicelui Voronetian si Psaltirei Voronetiene,
probabil din sec. XVI. In biserica se afla moastele Sfantului Cuvios
Daniil Sihastru, praznuit pe 18 decembrie, pustnicit in bisericuta
si chilia din Stanca Soimului- Voronet, locul legendarului dialog cu
Stefan cel Mare si Sfant, dupa infrangerea de la Valea Alba (1476).
Tot aici se afla mormantul Mitropolitului Grigorie Rosca (+1570).
Este munoment UNESCO. Are un atelier pentru icoane. |
|
Putna |
Este manastire de calugari, cu 50 vietuitori. Se afla
in com.Putna, jud.Suceava, la 62 km NV de Suceava si 28 km V de
Radauti. Biserica de lemn de stejar, cea mai veche biserica de lemn
din Moldova a fost construita in jurul anului 1346, la Volovat, de
Dragos Voda ori de Bogdan I, apoi transportata intr-o noapte la
Putna de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant, in 1468. A fost modificata
in arhitectura de arhim. Bartolomeu Mazareanu, in 1778. Biserica de
zid, cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august), zi in care
are loc un mare pelerinaj, a fost ctitorita de Binecredinciosul
Voievod Stefan cel Mare si Sfant, intre anii 1466-1469, in incinta
fortificata, din care se mai pastreaza doar turnul tezaurului, din
1481. Biserica actuala, reconstruita in planul celei vechi de
domnitorii Vasile Lupu, Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija
(1654-1662), este carcteristica prin elemente de factura barocului
moldovenesc, in arhitectura si decoratie monumentala. S-au facut
corectari arhitecturale, cu tendinte de apropiere spre formele de
origine la restaurarile de ansamblu din anii 1966-1988, initiate de
Mitropolitii Justinian Marina si Teoctist Arapasu. Are picturi
murale interioare deteriorate, dar au fost initiate proiecte
decisive de refacere si recuperare. La Putna se pastreaza ca moaste
un deget aratator al Sfantului Cuvios Daniil Sihastru, imbracat in
ferecaturi de aur si argint, cu 11 margaritare si un granat. Exista
un muzeu cu multe odoare: Tetraevangheliarul, scris cu mana, in
1473 pe un pergament, in slavona, de ierom.Nicodim de Humor, ferecat
in argint aurit in 1487, cucel mai veridic si reusit portret al
Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, invelitoarea de
mormant a Mariei de Mangop din 1477, etc. A fost un important centru
cultural care a dat copisti miniaturisti impodobind carti sfinte,
manuscrise pe pergament, broderii, vase de cult de argint, etc. Aici
se afla mormintele Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si
Sfant si ale urmasilor sai, al Mariei de Mangop si Mariei Voichita,
sotii ale domnitorului. La est se afla pestera si bisericuta
rupestra, atribuite de traditie Sfantului Cuvios Daniil Sihastru.
Are ateliere de uz intern si de inramat icoane. Detine arhondaric. |
|
CD Arta si
Spiritualitate - numai 19,90 lei |
|
Comanda
Livrarea se face prin posta
cu ramburs |
|
